Glandele suprarenale – Atlasul corpului Uman

>Glandele suprarenale sunt situate deasupra rinichilor, dar nu fac parte din aparatul urinar.
Imagine glande suprarenale corpul uman
Deasupra porţiunii superioare a rinichilor se află glandele supra­renale, organe pereche, implicate în producerea de hormoni. Ast­fel, deşi se află în imediata veci­nătate a rinichilor, aceste glande nu îndeplinesc niciun fel de funcţie în cadrul sistemului urinar, ci sunt glande endocrine, care secretă hormoni vitali pentru buna funcţi­onare a organismului.

Glandele suprarenale au culoare gălbuie si sunt situate deasu­pra rinichilor şi sub diafragm. Ele sunt înconjurate de un strat gros de ţesut gras si sunt delimitate de fascia renală, fiind însă separate de rinichi printr-un ţesut fibros.
Această separaţie permiteînde-părtarea chirurgicală a rinichiului fără lezarea acestor glande deli­cate şi importante.

Din cauza poziţiei structurilor înconjurătoare, aspectul celor două glande suprarenale este diferit:
■ Glanda suprarenală dreaptă Glanda suprarenală dreaptă are
formă piramidală şi este situată pe polul superior al rinichiului drept. Se află în contact cu diafragmul, ficatul şi vena cavă inferioară, principala venă din abdomen.
■ Glanda suprarenală stângă Glanda suprarenală stângă are formă de semilună şi este situ­ată pe suprafaţa superioară a rini­chiului stâng, de la polul superior, în jos, către hilul renal. Se află în contact cu splina, stomacul, pan­creasul şi diafragmul.

Ca şi în cazul altor glande endo­crine, care îsi secretă hormonii direct în circulaţia sanguină, glandele suprarenale sunt foarte bogat vascularizate. Sângele arterial este adus prin trei artere suprarenale – superioară, mijlo­cie şi inferioară – care iau naş­tere din artera frenică inferioară, aortă şi respectiv, artera renală.
în vecinătatea glandelor supra­renale, aceste artere se ramifică în mod succesiv, dând naştere la numeroase artere subţiri care se distribuie pe toată suprafaţa glandelor.
în schimb, există o singură venă situată pe fiecare parte a glande­lor suprarenale, prin care sân­gele venos este drenat pe par­tea dreaptă în vena cavă, iar în stânga, în vena renală.

In interiorul capsulei protectoare, fiecare glandă suprarenală este formată dintr-o zonă externă, denumită corticală şi una internă – medulara. Aceste regiuni sunt alcătuite din două tipuri distincte de ţesut, care îndeplinesc funcţii diferite.

Zona corticală a suprarenalei este de culoare galbenă şi formează cea mai mare parte a glandei. Această zonă produce şi secretă o mare varietate de hormoni, cunoscuţi sub denumirea globală de corticoste-roizi, hormoni vitali pentru regla­rea metabolismului, a echilibru­lui hidric şi a răspunsului la stres. Corticala produce totodată şi o can­titate foarte mică de hormoni sexu­ali masculini (androgeni).

Zona medulară are culoare mai închisă şi este formată dintr-o aglo­merare [„ghem”) de ţesut nervos înconjurat de numeroase vase san­guine şi reprezintă sediul formă­rii hormonilor adrenalină şi nora­drenalină. Aceşti hormoni pregă­tesc organismul pentru răspunsul la stres, de tip „fugă sau luptă”.

Glandele suprarenale sunt alcătuite din două tipuri de ţesut – corticala şi medulara.