Un post central de control
Encefalul este format din patru regiuni importante: trunchiul cerebral, cerebelul, diencefalul şi emisferele cerebrale. Prima dintre ele, trunchiul cerebral, este o prelungire a măduvei spinării şi este format din bulb, punte şi mezencefal. Bulbul rahidian gestionează funcţiile vitale ale corpului, precum şi anumite reflexe, cum ar fi reflexul de tuse, strănut sau clipit.
Descriere
Bulbul rahidian face parte din trunchiul cerebral, zonă situată între măduva spinării şi diencefal.
Localizare bulb rahidian
Bulbul rahidian reprezintă o prelungire a părţii superioare a măduvei spinării, de unde şi denumirea sa de „măduvă prelungită”, şi formează partea inferioară a trunchiului cerebral. El se întinde de la foramen magnum (orificiu mare situat în partea inferioară a osului occipital), până la marginea inferioară a punţii (protuberantă în formă de inel, situată în faţa cerebelului), ceea ce reprezintă o lungime de aproximativ 3 cm.
Structura bulb rahidian
Pentru a înţelege funcţiile bulbului rahidian, este necesară cunoaşterea structurii generale. El este brăzdat, ca şi restul trunchiului cerebral, de formaţiunea reticulară, un ţesut nervos în formă de reţea, format din substanţa cenuşie şi substanţa albă.
► Substanţa albă. In bulbul rahidian, aceasta cuprinde toate fasciculele axonilor (prelungiri lungi neuronale, prin intermediul cărora sunt transmise influxurile nervoase) ascendenţi şi descendenţi, adică senzitivi şi motori, care fac legătura dintre măduva spinării şi alte regiuni ale corpului. O parte din substanţa albă formează proeminenţe pe latura anterioară a bulbului rahidian: piramidele, formate din fascicule mari corticospinale, situate între creier şi măduva spinării. Chiar deasupra joncţiunii măduvei spinării cu bulbul rahidian, 90 % dintre axonii piramidei stângi se îndreaptă înspre dreapta şi 90 % dintre axonii piramidei drepte se îndreaptă înspre stânga. Datorită acestei încrucişări (decusaţie) a piramidelor, fiecare parte a encefalului controlează mişcările celeilalte părţi a corpului.
► Substanţa cenuşie formează nuclee în bulbul rahidian, în care neuronii fac sinapse (joncţiuni funcţionale) între ei.
Functiile bulbului rahidian
Prin structura sa, bulbul rahidian transmite influxurile senzitive şi comenzile motorii între celelalte părţi ale encefalului şi măduva spinării.
>• Piramidele
Fiecare dintre ele are o proeminenţă ovală, numită olivă, care conţine un nucleu olivar caudal, prin care ajung la cerebel influxurile nervoase provenite de la proprioceptori, structuri care culeg informaţii despre poziţia articulaţiilor şi a muşchilor.
>• Nucleele
Bulbul rahidian conţine un anumit număr de nuclee care dirijează funcţiile vitale ale corpului:
► frecvenţa şi forţa bătăilor inimii, precum şi diametrul vaselor sanguine sunt coordonate de centrul cardiovascular.
►frecvenţa respiratorie de bază este stabilită de centrul bulbar al ritmicităţii, situat în centrul respirator.
► reflexele, cum ar fi vărsăturile, tuşea, deglutiţia, sughiţul, strănutul, sunt dirijate de alte nuclee ale bulbului rahidian.
►senzaţiile pipăitului, de la proprio-cepţia conştientă la vibraţie, sunt asociate nucleelor gracil şi cuneiform, situate în partea dorsală a bulbului rahidian.
Nervii cranieni
Bulbul rahidian conţine nuclee care sunt la originea mai multor nervi cranieni:
► nervul vestibulocohlear (VIII sau nervul auditiv), care transmite, printre altele, influxurile nervoase legate de echilibru şi de auz.
► nervul glosofaringian (IX), care acţionează asupra gustului şi a senzaţiilor somatice, cum ar fi pipăitul, durerea, temperatura, precum şi asupra deglutiţiei, a vorbirii, a stimulării secreţiei de salivă, etc.
► nervul vag (X), care acţionează, între altele, asupra monitorizării presiunii arteriale şi a concentraţiei de oxigen şi de gaz carbonic din sânge, asupra funcţiei motorii autonome, a gustului şi a senzaţiilor somatice.
► nervul accesoriu (XI), care dirijează propriocepţia, mişcările capului şi ale umerilor, precum şi deglutiţia.
► nervul hipoglos (XII), care acţionează, şi el, asupra propriocepţiei, dar şi asupra mişcărilor limbii în timpul vorbirii, precum şi asupra deglutiţiei.
Leziuni
Având în vedere faptul că bulbul rahidian dirijează numeroase funcţii vitale ale organismului, o lovitură puternică aplicată în zona cefei poate fi mortală. Lezarea centrului bulbar al ritmicităţii are consecinţe deosebit de grave şi poate duce la rapid la deces.
Simptomele altor leziuni, care nu sunt mortale, sunt:
► disfuncţionalitatea nervilor cranieni, de exemplu, în cazul nervului VIII, vertij, absenţa coordonării musculare, mişcări sacadate involuntare ale globului ocular sau surditate.
► paralizia şi pierderea sensibilităţii părţii opuse celei atinse, ca urmare a decusaţiei piramidelor.
► neregularitatea ritmului cardiac şi a ritmului respirator dacă este afectat centrul bulbar al ritmicităţii sau centrul cardiovascular.
One thought on “BULBUL RAHIDIAN – anatomie creierul uman”