Pierderea progresiva a motricitatii
In Romania, 10 din 100 000 de persoane sufera de boala Parkinson. Cauzata de o degenerescenta a unui mic numar de neuroni, aceasta se caracterizeaza prin tremur, rigiditate si incetinire a miscarilor.
Descrisa pentru prima data de Sir James Parkinson, care i-a dat si numele, in lucrarea sa Eseu despre Paralizia agitanta in anul 1817, originile acestei boli raman un mister. Ea poate surveni ca urmare a unui soc sau a unei interventii chirurgicale dar, cel mai adesea, ea apare fara un motiv evident.
Au fost explorate mai multe piste pentru explicarea proliferarii acestei boli dar, in prezent, doar trei ipoteze sunt retinunte, desi fara dovezi concrete:
1. Ereditatea, pentru cazurile precoce, adica inainte de varsta de 50 de ani.
2. Mediul inconjurator, persoanele din mediul rural, care sunt mai expuse la pesticide, fiind mai des atinse de aceasta boala Parkinson.
3. O alimentatie saraca, care antreneaza o carenta de antioxidani, aceste substante (vitamine sau minerale) care „prind” radicalii liberi din celule si ii protejeaza impotriva oxidarii.
In schimb, in ceea ce priveste mecanismul bolii Parkinson, acesta este cunoscut inca din anul 1922. Este vorba despre o afectare a neuronilor lui Iocus niger (un nucleu al sistemului nervos situat la nivelul regiunii centrale a encefalului). Aceste celule nervoase secreta un neurotransmitator, dopamina, pentru a comunica cu un alt sector al creierului , striatum.
Aceasta comunicare si voluntare a corpului: fara destula dopamina (un bolnav poate pierde pana la 80% din celulele producatoare), gesturile devin nesigure. Un tratament pe baza de levodopa (L-dopa), substanta utilizata de catre neuroni pentru a produce dopamina, a inceput sa fie folosita inca din anul 1967.
Incidenta bolii este de 10 cazuri noi la 100 000 de oameni cu varsta de 50 de ani si creste la cel putin 200/100 000 de oameni cu varsta de 80 de ani. Totusi, varsta medie de instalare a bolii este de aproximativ 60 de ani. Aceasta boala se caracterizeaza prin trei manifestari:
– Akinezia : reprezinta o rarire a miscarilor spontane (mimica, atunci cand vorbim, de exemplu) si o incetinire a gesturilor, care devin dificil de executat.
– Hipertonia musculara : ea se manifesta prin crampe in membre sau o imobilitate la nivelul coloane vertebrale, si este adesea insotita de o deviere laterala.
– Tremuratul : Acesta nu este sistematic (un pacient din 5 nu tremura) si, contrar tremuratului senil, acesta apare numai in timpul repausului. Exista si alte simptome care insotesc aceasta afectiune: dureri, slabire, tulburari digestive, insomnie, depresie, pierderea echilibrului si confuzie la nivel mintal.
Evolutia bolii Parkinson
La inceput, diagnosticul este dificil de stabilit, totusi, simptomul cel mai caracteristic il reprezinta akinezia. Boala Parkinson evolueaza in trei etape:
-„Luna de miere”: aceasta perioada cuprinsa intre 3 si 8 ani in timpul careia simptomele nu se manifesta.
– Fluctuatia simptomelor : dupa 6 ani de evolutie, la 60% dintre bolnavi simptomele apare in mode fluctuant, dar din ce in ce mai des.
– Pierderea eficientei tratamentului cu L-dopa. : este vorba despre o agravare a simptomelor, chiar pierderea mobilitatii si , in cazurile critice, a facultatilor mintale.
Tratament boala Parkinson
Nu exista un tratament curativ, dar este posibila corectarea anumitor simptome ale bolii.
– L-dopa : acesta este medicamentul de referinta. El actioneaza asupra celor trei simptome si prelungeste speranta de viata cu minim 5 ani. Totusi, L-dopa isi pierde eficienta cu timpul, iar dificultatile legate de capacitatea motrica apar, in 86% din cazuri, dupa perioada de „luna de miere”. Iata de ce unii terapeuti nu o recomanda de la inceput. Cu atat mai mult cu cat ea are numeroase efecte secundare (greata, hipotensiune, agitatie) si o posologie care constrange ca urmare a duratei sale de viata foarte scurte in organism (1 ora si 30 de minute pana la 3 ore).
– Agonistii dopaminergici : acestia sunt substante care actioneaza ca si dopamina,cum ar fi bromocriptina sau piribedilul. Ele au o eficienta mai scazuta decat L-dopa, dar si efectele sunt mai putin neplacute.
– Alte medicamente : alte substante, cum ar fi amantadina sau anticolinergicele, sunt utilizate in special impotriva tremuraturilor. Eficiente, in general, in timpul „Lunii de miere”, efectele lor se estompeaza apoi.
– Chirurgia : in unele clinici de neurochirurgie se realizeaza „stimulari cerebrale profunde”, tehnici care constau in introducerea unor electrozi in nucleul subtalamic, apoi in transmiterea, prin intermediul unui neurostimulator, a unor impulsuri electrice care par sa restabileasca functionarea normala a producerii de dopamina.Numai 15% dintre bolnavi sunt vizati, avand in vedere ca aceasta operatie necesita o forma fizica excelenta.
