Plamanii – structura si vascularizatia lor

Plamanii

Sunt organe pereche situate in cavitatea toracica, organe fibro-elastice capabile sa iti modifice volumul in timpul respiratiei. Greutatea unui plaman variaza intre 800 si 1.000 degrame, din care mai bine de 50% este reprezentat de sange. Plamanii au ca principala atributie asigurarea necesarului de oxigen al organismului pentru buna desfasurare a activitatilor zilnice.

La nastere, plamanii au o culoare alb-roz; la adult culoarea lor este mai inchisa, cu numeroase pete gri; pe masura ce persoana inainteaza in varsta, aceste pete devin negre. Coloratia inchisa se datoreaza unor granule de carbon care se depoziteaza in tesutul alveolar, la suprafata organului. Aceasta cantitate creste odata cu inaintarea in varsta si este mai abundenta la barbati decat la femei. Ca regula, marginea posterioara a plamanilor este mai inchisa la culoare decat marginea anterioara.

De obicei, plamanul drept cantareste aproximativ 625 g, iar cel stang 567 g; dar exista mari variatii de greutate, care se datoreaza cantitatii de sange sau lichid seros pe care il contin.

Plamanii barbatilor sunt mai grei decat cei ai femeilor, iar proportia comparativ cu greutatea corporala fiind de 1/37 la inceput si ajungand, in cele din urma, la 1/43.

Structura plamanilor

a) Arborele bronsic reprezinta totalitatea bronhiilor intrapulmonare, care rezulta din ramificarea bronhiilor principale.
Bronhiile principale se ramifica in:

– bronhiile lobare, care se distribuie la lobii pulmonari;
– bronhiile segmentare, ce se distribuie la segmentele pulmonare (unitati anatomice ale plamanului);
– bronhiolele lobulare, care deservesc lobulii pulmonari;
– bronhiolele terminale;
– bronhiolele respiratorii;
– ductele alveolare terminate cu alveole.

Bronhiolele respiratorii, impreuna cu formatiunile derivate din ele, formeaza acinii pulmonari. Acinul pulmonar este unitatea morfofunctionala a plamanului.

Canalele aeriene lipsite de inele cartilaginoase (bronhiolele terminale si respiratorii) poseda motricitate datorata musculaturii netede din peretii lor. Simpaticul este bronhodilatator, iar parasimpaticul este bronhoconstrictor.

b) Alveolele pulmonare au forma unor saculeti cu pereti subtiri, adaptati schimburilor gazoase. Epiteliul alveolar are dubla functie, fagocitara si respiratorie. Suprafata totala a acestuia este de 80—120 m². In jurul alveolelor se gaseste o bogata retea de capilare.

Peretii capilarelor impreuna cu peretii alveolelor formeaza membrana alveolo-capilara. La acest nivel au loc schimburile de gaze.

Vascularizatia plamanilor:

a) Vascularizatia nutritiva – asigurata de arterele bronsice, ramuri ale aortei toracice, care aduc la plamani sange oxigenat, pentru arborele bronsic si parenchimul pulmonar.

Arterele bronsice insotesc arborele bronsic numai pana la nivelul bronhiolelor respiratorii. De aici se continua cu reteaua capilara din care iau nastere venele bronsice, care duc sangele cu CO2 spre vena cava superioara.

b) Vascularizatia functionala. In plaman, ramurile arterei pulmonare insotesc ramificatiile arborelui bronsic pana la alveole. Aici formeaza reteaua capilara functionala, la nivelul careia sangele cedeaza CO2 si primeste O2. In reteaua capilara isi au originea venele pulmonare, cate doua din fiecare plaman.